Cuvintele nu au putere...

Poetry I II III

Eu nu mă tem să "nu strivesc corola de minuni a lumii" (Lucian Blaga) pentru că, de fiecare dată, din ea răsar alte și alte corole, într-o exponențială explozie. Pentru mine, „cunoașterea paradisiacă” nu este rece, lipsită de mister, dimpotrivă... Ea este cea care deschide calea către profunzime, dezvăluie noi mistere și oferă noi perspective, lucru care, inevitabil, se răsfrânge și asupra emoției. Big Bang (I.V.Grossu) I know this photon very well... We met each other long ago, When all was just a single point And time was squeezed under its weight... *Mezzo Forte* An atom lost inside my eye From other astral faraway It's God who waits deep in my eye For God to meet again. 𝄾 𝄾 As of a candle born from night Your light has now come back Once more the time will petrify And we'll be far again... *Piano* And we'll be far again... Big Bang (I.V.Grossu) Acest foton?... Mi-e cunoscut... Din depărtări întunecate, L-am întâlnit la început Când tot era un singur punct Strivit sub a sa greutate... *Mezzo Forte* Atom pierdut în ochiul meu Din altă stea îndepărtată, Pe Sine Însuși Dumnezeu În ochiul meu așteaptă... Precum o raz-ai revenit Lumină din adâncă noapte O clipă timpul s-a oprit Și-apoi vom fi din nou departe... *Piano* Și-apoi vom fi din nou departe... Butterfly Effect (I.V.Grossu) Topită-ntreaga fire în al mierlei glas Albastru-nalt scufundă pomii-n floare Alene-un fluture gingaș Întinde-aripa-n razele de soare. Un nor firav pe cer se-arată Apoi un altul... tot mai mulți se-adună Urgii cumplite furia-și descarcă Seninul e acum furtună... Purtând cu grijă-n lume fiecare pas N-am clătinat vreo stâncă sau vreun gând Dar speriat, din ascunzișuri, când și când Tresare câte-un fluture gingaș. Muzica (I.V.Grossu) Nu cred că moartea mă-nspăimântă. Probabil... e ceva firesc. Dar niciodată... Niciodată! Sub floare de cireș să nu m-așez Și niciodată... Niciodată! Chitara să n-o mai îmbrățișez... Nu știu dacă mă înspăimântă... Dar pare foarte nefiresc. Neiubire (I.V.Grossu) Dedicată copiilor victime ale războaielor, de oriunde și pentru orice... Tocmai acum, când lumea îți părea o jucărie Un suflet sterp mi te-a răpit, Copil plăpând. Ce gând nebun? Ce oarbă măreție, Ar putea pune în balanță Un univers întreg înfrânt?... Aveai atâta-ncredere în mine... Eu! Eu ți-am promis că totul o să fie bine... Acum, mi-a mai rămas o singură dorință, Un singur gând. Să te îmbrățișez și să-ți îngân un cânt Până ce tot se va fi liniștit, Până ce amândoi vom deveni pământ... Tiranii lumii-acesteia!... Eu vă deplâng... Străini de orice dor sau strălucire, Mumii în lume bântuind, Această ultim-a mea, simplă bucurie... N-o veți putea trăi nicicând. Fiului meu... (I.V.Grossu) Lucrez să-ți las ceva în urmă, într-o zi. Ceva ce de la mine vei găsi... Cel mai important... Cel mai important lucru pe care-l vei primi, E mic și ne-nsemnat, ca-ntr-o poveste de copii. O ladă mică, galbenă, urâtă, în care am ascuns... Ce-am crezut eu c-ar putea fi Cele mai mari bogății... Gânduri, o carte, niște ecuații... Câte-un raăpuns, Tristeți, muzică... bucurii... O port la piept în fiecare zi. Nu e un colier de preț, să știi... Iar când acea clipă va veni, Când nori în șir s-or strânge între noi, Să o deschizi cu grijă, dar te rog... nu te opri, Timpu-i făcut să meargă înainte, nu-napoi. Și nu te teme, nu e o lume bună, nu-ți ascund, M-am ferit cândva să-ți spun. Dar tu, cu al tău trup, cu al tău gând, Să fii mereu mai drept, mereu mai bun, Să speri, să lupți... să lupți mereu... Așa cum fac... și eu Acum.

contact@blueleaves.ro Graphic Design: S.A. El-Shamali